Jurnalul anilor lipsă - 3.Înţelegi tu?

- Nu are nimic grav. Zgârieturi, atâta tot. Presupun că sunteţi prietena lui..
- Da...şi spuneţi că e ok..
- Să stea departe de maşinăriile ăstea cu două roţi domnişoară. E spre binele lui. Sunteţi frumoşi, vă stă bine. Pentru ce să vă ţineţi de aberaţii din ăstea..Dacă aţi şti câţi tineri îşi pierd viaţa aşa...


Restul deja nu mai exista.M-am oprit la partea cu pierdutul vieţii.Ce mă fac fără Răzvan? Nu concep aşa ceva. O fi el aşa cum e..este al multor femei, mai puţin al meu..dar fără el pur şi simplu nu se..


- Casandra? Ai venit..ştii, vreau să vorbim.
- Răzvan nu mai avem ce discuta. Am venit pentru că nu aveai pe nimeni. Nu ai nimic, doar zgârieturi. Asta e, o să stai în..
N-am apucat să termin ideea. M-a prins cu toată forţa, şi-a bagat mâna în părul meu, şi-a lipit buzele de ale mele şi ştiam că sunt a lui.
- Eu te iubesc. Înţelegi tu? Iartă-mă. Hai să o luăm de la capăt.
- Hai..

Jurnalul anilor lipsă - 2.Te iubesc. Iartă-mă

- Ce faci?
-...
- Casi ce faci? Eşti nebună? Sunt amintiri de 3 ani, le arunci? Pentru? Să plângi ca o proastă că nu le mai ai şi după să râzi de inconştienţa ta.
- Gata Miru, m-am săturat. Ce-mi trebuie mie maimuţoi, lănţişoare, poze cu noi pe toţi pereţii. Ce-i asta? Altar? Să-l preaslăvesc când el umblă cu altele? Şi să nu îmi vii cu scuza că..se întoarce tot la tine. De data asta se intoarce la cine vrea el, nu la mine.
- Pune-le în cutii, apoi duci cutiile sus şi gata. 
- Să mă uit pe ele şi să plâng ca o nebună? Miru m-a înşelat 1 an jumătate. Mi-a înşelat aşteptările, speranţele, visele, sufletul.

Jurnalul anilor lipsă - 1.Copilării târzii

Au trecut 3 ani, dar pentru ea trecuse o veşnicie. S'a săturat sa dea vina pe alţii. De fapt şi'a ratat singură 3 ani. Tot ce vroia era să îşi închidă gândurile toate undeva, să le încuie, să sfărâme cheia. Îl iubise. De fapt, nu..nu'l iubise. A fost obsedată de el. Încă era, însă orgoliul nu l'ar lăsa călcat în picioare. Singurul bărbat pe care îl dorise ca o nebună, nu putea să fie al ei. Îi dăduse flit la început, acum roata s'a întors.
A greşit, a plătit de 100 de ori mai mult.
Casandra nu mai putea. O să'mi fac o viaţă şi am să las în urma tot.Ce sunt eu, jucăria lui? O să plătească în lacrimi pentru jurăminţile din nopţile târzii de vară! ..şi 2 lacrimi au aparut pe obrajii îmbujoraţi de nervi.
Casandra are ochi mari şi verzi, păr ondulat, castaniu, lung, pielea măslinie. Nu se considera frumoasă, dar era. Nu avea idealuri, vise, speranţe. Vroia o poveste ca..acelea din filme, vroia sa fie iubită, să iubească. Vroia sa facă dragoste pe toate plajele Terrei, să iubească nebun, sa fie o iubire plina de spontaneitate, încredere, nebunie, zăpăceala, fantezii. Vroia să ajute, să fie ajutată.
El..nu era frumos, dar o fascinau ochii şi ignoranţa lui. Mereu a avut tot ce şi'a dorit. Acum nu era aşa. El o iubise, însă a trecut peste. Ea îl iubea, îl iubea ca o nebună. Şi a pus punct. Gata, o să'l uite. O să'l uite pentru că..ei bine, pentru că trebuie.






Later edit: povestea, ideile nu au nicio legatura cu relatia mea actuala, nici cu cele ce au fost. Pur si simplu..imaginatia si un fel de poveste generala si totusi nu prea comuna.