Aş dormi zile în şir şi alte frustrări.

Mă simt foarte foarte obosită.Şi nu!nu e de la vreme.
Mă simt sfârşită, genul acela de oboseală care te macină şi te usucă până când adormi mergând pe stradă.
Nu înţeleg care e motivul, dar sigur nu e vremea. Îmi place vremea asta, de 21 de ani mă umple de energie.
Dacă n-aş mai ieşi pe afară aş dormi toată ziua. Cum mă aşez în pat, aşa mă trezesc. Nici nu mă foiesc, nici apă nu mai beau seara. Să nu mai vorbesc că nu mai simt nici ţânţarii.
Şi să nu spuneţi că nu există ţânţari pe frigul ăsta!Există!
Mi-e foame dar mi-e prea lene să mănânc. Mai bine dorm.

 Şi ce e şi mai frumos, n-am apa caldăăăă!
Pentru că am super vecini, care în loc să platească întreţinerea, cumpără maşini, motoare, etc, scumpilor/scumpelor fii/fiice. 'Aaa.. avem centrală, nu avem nevoie de apă caldă. Dacă's fraieri şi n-au centrală.. ia zi scumpi.. ce maşinuţă vrei?'

Cel mai...frumos cartof

Seamana cu o inima, nu credeti?

X şi 0

- Hai să jucăm x şi 0!
- Bine, eu sunt x.
- Eu 0..
..si pac pac, ne jucăm.


Problema este alta. Bine, nu este o problemă..însă niciodată n`am auzit urmatoarea converaţie:


- Hai să jucăm x şi 0!
- Bine, eu sunt 0.
- Eu x..


Cred că de altfel este jocul preferat al orelor de religie, opţionale, laboratoare plictisitoare, etc.. Eu una jucam mereu în liceu când vreun profesor asculta pe altcineva, când spunea ceva ce consideram eu că nu îmi trebuie. Evident..consideram greşit. Asta fac şi la facultate. 2 orizontale, 2 verticale, şi pun x. Nu mi se pare corect faţă de 0. Ce dacă el este al doilea în denumirea jocului. De azi sunt 0!
Câţi dintre voi nu aţi jucat de plictiseală jocul ăsta? 
Cu bucaţi de cărămidă roşie în faţa casei, apoi cu bucăţi de cretă pe tabla abia ştearsă. Asta pentru că mama m'a învaţat să nu'mi mazgâlesc caietele la sfârşit, după ce vreo 5 ani aveam numai prostii la sfârşitul caietelor. Acum în colţul paginilor de curs, mic, îngrijit, x şi 0!
De azi sunt 0.

Copilărie atunci şi nu prea acum.

Dacă săr groapa asta, mama nu va afla că am luat 8 la matematică.
Dacă termin în 5 minute exerciţiul, mama o să-mi cumpere jucăria aia.
..şi tot aşa. Când eram copil, credeam în propriile jurăminte, reguli. Eram dezamăgită când lucrurile nu ieşeau exact aşa cum vroiam. Mă bucuram enorm când Universul orânduia lucrurile după placul meu.
Săream în toate gropile cu apă şi aveam o adevarată plăcere în a mă face neagră când eram îmbracata în alb.
Îmi placeau alte jucării decât cele pe care le aveam deja, însă niciodată nu am fost gen acela de copil ' vrrrreeeaaaauuu papuşa AIA!'.
Nici măcar nu'mi plăceau păpuşile.Mă fascinau mingile de fotbal. Cum reuşeau băieţii să se joace toţi zilnic acelaşi joc, cu aceeaşi minge fără să se certe? Pentru că fetele sunt rele, fie ele mici sau mari, urâte sau frumoase, bogate sau sărace. Mereu erau acele mici înţepături legate de..noua păpuşă apărută, rochia super pe care i'a făcut'o maică'sa etc. Mă enerva asta, mă scotea din minţi. Cât am fost mică mi'am rupt blugii si genunchii de toate bordurile, am fost portar, am avut mereu teneşi rupţi si şapca întoarsă. Blugi tăiaţi şi franjuraţi, mâinile mereu murdare şi eram cea mai rapidă căţărătoare în pomii fructiferi ai vecinilor. Stăteam la casă. Mă duceam mereu sa colind de sărbători, aveam după fiecare Crăciun săbiuţă făcută din bradul natural ce nu lipsea în niciun an. Credeam în Moş Crăciun şi ştiam de spiritul sărbătorilor. Mă foiam după mama prin casă şi o înnebuneam la propriu citindu'i de N ori scrisoarea către Moşul, întrebând'o Cu ce te mai ajut? , făceam cazemate.Oricât de gros m'aş fi îmbrăcat, mereu veneam degerată si când mă puneam lângă sobă îmi amorţeau picioarele. Se dezgheţau.
Am avut o maşinuţă cu telecomandă, un Jeep albastru. Am iubit maşina aia.
Am detestat prinţesele mereu.
Jucam atinselea pe culori/nume/ţări/etc; căţăratelea, sticluţa cu otravă, omul negru, ascunselea, flori fete sau băieţi,melodii sau cântăreţi şi multe altele.
Ieşeam pe geam când eram pedepsită, ma zgâriam îngrozitor din cauza asta, dar meciurile de fotbal, erau meciuri, iar băieţii aveau nevoie de un portar iar scuza 'sunt pedepsită' nu era una potrivită în lumea băieţilor.
La 13 ani mi'a trecut, am devenit o domnişoară. Însă am copilărit. E trist când azi copii nu mai ştiu a se juca. Mai sunt unii care ştiu unele jocuri şi din când în când..mai sar un elastic, mai fac un campionat la coardă. Dar rar.
Voi..cum aţi fost copii?


Later edit: Concluziile sondajului CUM SUPORŢI CĂLDURA?
e vară, e normal!! 60% (9 din 15)
să plouă tare! 26% (4 din 15)
să ningă 6% (1 din 15)
chiar crezi că cineva o suportă? 6%(1 din 15)
.. aşa că se pare că sunt printre puţinii care se plâng de căldura excesivă. Oh well.. mie îmi este foarte cald şi rămân la ideea că totuşi este exagerat de cald. Nu credeţi?

Perseidele

În 2010, Perseidele cuceresc cerul la 12/13 august. Cum se produc şi ce vezi de Perseide

Autor: Dan Arsenie

Curentul de meteori activi numit Perseide, de la constelaţia din care par că vin, va putea fi admirat în noaptea dintre 12 şi 13 august (joi spre vineri). Astronomii spun că ora 02:30 a zilei de 13 august este momentul maxim al Perseidelor în 2010.

Particulele par că vin din constelaţia Perseus. Ele vin de fapt dintr-o zonă pe care o aveţi marcată în fotografia de la finalul articolului. Perioada de activitate pentru Perseide este 17 iulie-24 august. Astronomii atrag atenţia că de Perseide nu vom avea parte de o "ploaie de meteori". Aceasta are loc mult mai rar şi presupune mii de meteori care pot fi observaţi într-o oră. La Perseide, vor fi maximum 100 de meteori pe oră.

1. Cum se produc Perseidele

"Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă cu diametrul de 1 milimetru, ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul", explică specialiştii de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, din Bucureşti.

Particulele de praf cosmic provin de la cometa Swift-Tuttle. Atunci când aceasta trece pe lângă Soare, praful cosmic prins în nucleul ei îngheţat este eliberat în spaţiu. Cele mai multe dintre bucăţile desprinse au dimensiunile unui grăunte de nisip (cele mai mari sunt cam cât o boabă de fasole), dar luminile puternice sunt rezultatul vitezei cu care acestea intră în atmosfera Pământului (circa 60 de km/s).

În aceste condiţii, puţine resturi desprinse din cometă ajung pe Pământ. Cele care ating Pământul se numesc meteoriţi, iar cele care pier după frecarea cu aerul poartă numele de meteoroid. Dârele de lumină "trasate" de meteoroizi poartă numele de meteori.

Cometa "responsabilă" pentru tot spectacolul de Perseide, Swift-Tuttle, este cel mai mare obiect cunoscut care trece în mod repetat prin apropierea Pământului. Corpul are un diametru de 9,7 kilometri, asemănător în dimensiuni cu cel care a dus la dispariţia dinozaurilor, după unele teorii ale extincţiei acestora. "Cometa-părinte" a fenomenului Perseide face parte dintr-o familie largă de comete. Cele mai multe se află în Norul lui Oort, aflat la o distanţă de un an-lumină de Soare, la un sfert din distanţa Soare-steaua Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare). Se pare că Swift-Tuttle, spre deosebire de alte comete din familia ei, a fost împinsă pe noi traiectorii de gravitaţia unei stele călătoare, cu mult timp în urmă.

2. Ce vedem (şi auzim) de Perseide

Frecarea cu atmosfera produce o încălzire rapidă a particulei, care ajunge la peste 3.000 de grade Fahrenheit (1.650 de grade Celsius). Cele mai multe particule devin vizibile când sunt la circa 97 de kilometri deasupra Pământului.

În noapte dintre 12 şi 13 august 2010, pe bolta cerească plină de stele, veţi observa o dată sau de două ori într-un minut o dâră luminoasă. Aceasta este vizibilă mai puţin de o secundă. Oamenii obişnuiesc să le spună "stele căzătoare", dar, cum am văzut mai sus, sunt doar particule foarte mici, cu viteze foarte mari, care se "topesc" în atmosfera Pământului.

Cei mai mari dintre meteoroizi se descompun exploziv în bucăţi, astfel încât rezultă o lumină foarte puternică numită minge de foc. Totodată, se poate auzi de pe Pământ o bubuitură asemănătoarea unui tunet, dar mult mai scurtă.  

3. Cum ne pregătim de Perseide

În primul rând, să evităm oraşul, recomandă astronomii români. De fapt, avem nevoie de locuri "cu cer curat, lipsit de lumini parazite". Cele mai bune locuri sunt zonele muntoase, satele sau măcar locuri izolate de la marginea oraşelor. Astfel, dacă urmăriţi spectacolul din oraş, veţi avea parte de 10-20 de meteori pe oră, în timp ce zonele cu "cer curat" aduc 100 de meteori pe oră.

Este important de ştiut că, pentru a observa Perseidele, nu aveţi nevoie de instrumente astronomice. Trebuie doar să priviţi la cer circa o oră, pentru a observa măcar câteva zeci de meteori. Bineînţeles, dacă nu este o noapte înnorată.

Astronomii recomandă orele cuprinse între miezul nopţii şi răsăritul de Soare.

SURSA: click aici

D`ale pământenilor

Urăsc politica. Detest politicientii. Sunt apolitică.

Şi totuşi, oamenii din ţara asta oamenii din toată lumea 90% din oameni nu îşi mai bat capul cu marea CRIZĂ.
Eu mă uit la tata şi văd cum despică firul în 4 ca să fie măcar cum era până acum. Mă uit la el şi zic..  altora le este de N ori mai rău. Altora..acei altora pe care îi vad la TV, despre care citesc în ziare, mediatizaţi la radio, tuturor le pasă, şi mie şi ţie.
Se fac emisiuni, se strigă după ajutor. Oamenii zic:
 Ai văzut bă frate ce ape, ce inundaţii! Săracii oameni.. hai bem o bere, mergi?
Hai frate, merg. Dai tu?
Dau eu.
Şi gata.. dacă îi întrebi, le pasă, dar nu azi.. azi nu! Azi.. au treabă, poate mâine. Dar mâine plouă, mâine nu!
Şi sunt sigură ca toată lumea are haine ce nu le mai poartă, mici, mari, învechite, uzate sau pur şi simplu demodate.
Oamenii în necaz, nu ar face mofturi. Eu am făcut aşa.. pachet pachet.. 3 saci şi i'am dus. Am mai spus vecinilor, prietenilor. Toţi zic SIGUR! şi sigur rămâne. Eu nu pot să'mi imaginez prin ce trec ei, dar sigur este de 1000 de ori mai rău decât îmi imaginez eu.
Inundaţii sunt anual şi de fiecare dată mai marii priministri, preşedintele şi ce naţii mai au ei, nu sunt pregătiţi, că ei nu se aşteptau.Aşa este şi cu zăpezile. Niciodată nu se aşteaptă să vadă înzăpeziri. Înca îmi sună în cap urmatoarea replică de la ştiri, radio, din ziare etc etc, din fiacare an:
Ministrul X a declarat că nu se aşteptau la asemenea înzăpeziri însă se vor lua măsuri urgente şi se va face tot posibilul pt ca.. Anual.. anul aceleasi fraze.
În concluzie, de muncă nu prea mai e, mai marii ţării promit ei marea şi sarea, dar e degeaba.
Cei care aveţi pe acasă lucruri de donat.. go for it!Orice contează. Deşteaptă'te române... din somnul ala dulce de dimineaţă şi fă naibii ceva pentru ţara asta!

Fobii. . . sau nu

Mergeam pe stradă aşa.. ca un om normal ce'mi place să cred că sunt. Şi văd o scenă pe care eu sincer nu am înţeles'o în totalitate.

O micuţă de vreo 4 anişori, bruneţică, creţulină, frumuşică foc, cu a ei mamă. O mamă stilată să zic aşa, simpla, însă cu bun gust îmbrăcată, nu tu zorzoane, parfum în exces; am zis deja că era simplă, oricum, amandouă frumoase. Cea mică tocmai se făcuse de cremă de ciocolată pe bluza albă, maică'sa n'a făcut crize, a scos un serveţel umed (avea!!) şi a şters'o.

Zic eu..' ce frumos, mai rar aşa părinţi răbdători.'

Şi cum mergeam eu aşa în spatele lor, la un moment dat, apare în scenă un câine.. un câine nici prea mare, nici prea mic, nici murdar, nici curat, însă sa ne înţelegem, era frumos.

Asta mică i'a aruncat o bucată de covrig şi bătea din palme, sărea..

- Uite mamii..cutzu cutzu frumos! (mă'sa vorbea la telefon)

Asta mică se duce spre el, îi mai aruncă o bucată, cutzu cutzu era rupt de foame, însă cred că fusese educat, crescut de cineva.. că nu s' aruncat in deznădejde.. a luat frumos bucata, s'a retras şi după înfuleca ca un disperat.

- Casandra nu! NU NU! Căţeii te mănancă, o să te mănânce dacă mai faci aşa! Cunosc eu un băieţel ..i'a mâncat degeţelele. Poate să te muşte. Tie nu ti'e frică? mie îmi e.. hai, haide repejor.. fugim acum cât e ocupat cu bucata de covrig.

Păăăăi şi cum să nu existe fobii? Cum să nu, când se trezeşte unul să te sperie cu un gândac în copilarie, când unii părinţi nu'si dau seama de ce zic.

Mie îmi e frică de gândaci.. mai mult scârbă. Nu pot să îi omor.. le pun cutii în cap şi îi omoară tata.

Vouă ce vă proavoacă frică?

.. excepţie: frica de singurătate